12:32

Ce poti face cu o sansa primita probabil o data in viata/ intro relatie pe care tu o consideri restul vietii? Eee, am primit sansa asta, sansa pe care eu o consider un nou inceput, unul mai bun.
Daca la inceputul relatiei nu stiam sa comunic pentru ca inainte lui fusese un el prea plin de el insusi, un el prea sigur pe el, un el care argumenta mereu lucrurile si care iti dadea dureri de cap, cu el am invatat sa comunic. Daca la inceput nu intelegeam de ce trebuie sa faci sex de 5 ori pe zi, acum mi se pare firesc. Daca la inceput nu intelegeam de ce trebuie sa iti bati capul cu relatii lungi, acum am inteles ca sunt relatii la care nu vrei sa renunti sau nu poti, ca exista omul cu care merita sa iti traiesti restul vietii.
Si, cum spuneam, am primit sansa sa ii demonstrez omului de langa mine ca poate avea incredere in mine, ca ma pot schimba, ca m-am maturizat si ca il iubesc enorm.
Desi in momentul in care a plecat nu aveam chef de nimic si voiam sa stau numai in casa, sa ma joc diverse aberatii si sa imi petrec ziua pe facebook, dupa ce a plecat la munca am realizat ca trebuie sa fac ceva. Asa ca m-am dus la magazin, am cumparat diverse chestii si m-am pus pe treaba.
M-am intors in casa si am inceput sa decupez inimioare, 39 de inimioare pe care am scris tot felul de citate despre dragoste si lucruri pe care le simt pentru el. Mi-a luat ceva timp si recunosc ca la un moment dat m-am saturat, dar am continuat pana le-am terminat.
Apoi m-am apucat de facut fursecuri cu nuca si scortisoara. Am facut curatenie, am spalat vasele, mi-am facut baie, m-am aranjat. Si iata-ma in fata calculatorului, la a doua bere si cateva tigari, ascultand muzica si asteptandu-l in halatul de baie.
Nu imi doresc decat sa nu adorm pana apare el pentru ca avem atatea lucruri de facut, de povestit, de simtit.
Desi nu ma simt extraordinar din pricina lucrurilor facute de mine si pentru ca il vad trist, ma consolez totusi cu faptul ca ma iubeste, ca il iubesc si ca au mai ramas atatea... Ehe, abia astept sa schimbam totul. Sa mergem in alta tara, sa facem tot ce nu am putut aici.
Un lucru bun pe care l-am invatat din toata treaba asta e ca trebuie sa faci ce vrea si celalalt, asa ca acum cateva zile, mai exact in seara cand neam impacat, ne-am jucat Mortal Kombat pe xbox. Desi inainte ma oripila gandul ca se joaca, atunci m-am jucat cu el, chiar si acum 3 zile. Am mai vorbit despre faptul ca trebuie sa ne spunem unul celuilalt ce ne dorim, sa iesim, sa ne distram, sa bem, sa ne plimbam, sa ne cumparam chestii.
Asadar faceti tot ce trebuie pentru a fi fericiti, dar nu calcati oameni iubiti in picioare, comunicati!
Comunicare rezolva multe! Si iubiti mult, ca de, abia a trecut Valentine's Day si urmeaza Dragobetele! Aaa, bine, si ziua lui iub! Dar asta e treaba mea! :p
Pana data viitoare eu raman cu iubirea mea! :)
Have a nice day!

Begging you

Nu am mai scris de atata timp incat am uitat sa imi exprim sentimentele in scris, cred ca si in vorbe si fapte am uitat.
Am facut o gresala care mi-a schimbat viata complet.... Am facut in asa fel incat sa pierd omul pe care il iubesc, care ma iubeste, care mi-a oferit tot ce am vrut, libertate, intelegere, prietenie, sinceritate, echilibru. M-am purtat ca o tampita.
Am jucat in picioare sentimentele mele, ale lui, ale celor de acasa, ale prietenilor, am tarat 2 ani jumate prin noroi. Si acum... acum sunt praf, acum regret fiecare clipa in care nu m-a tinut prizoniera, fiecare clipa in care nu m-a impiedicat sa fac lucruri... Ma urasc foarte tare si nu pot sa inteleg cum de ma mai iubeste el, mama si alte persoane.
Cred ca nu sunt in stare sa fac pe cineva fericit, sa nu ranesc omul pe care il iubesc cel mai mult, singurul langa care m-as fi vazut o viata... singurul cu care m-as fi casatorit, chiar daca am refuzat asta.
Insa nu reusesc sa inteleg de ce ne dam seama de ce am avut cand suntem pe cale sa pierdem...
Mi-as dori atat de tare sa dau timpul inapoi, sa schimb ceea ce am facut si regret... o sa regret etern!
Dar o sa fac tot ce imi sta in putinta sa indrept lucrurile, sa demonstrez ca nu as mai fi in stare sa repet ceea ce am facut.
Il iubesc! O, Doamne, cat il iubesc! Nu pot sa imi imaginez ca poate peste putin timp nu va mai fi cu mine, ca nu ma va mai lasa sa il ating, sa il vad, sa il simt, sa il am, sa ii spun ceea ce simt...
E atat de dureros... nici macar nu vreau sa ma gandesc ce e in sufletul lui... Nu as fi vrut sa il ranesc niciodata! Oare cum as putea sa fac ceva sa trecem peste asta? Oare o sa poata trece peste tot? Sper sa nu ma uite si sa nu ma urasca!
Imi spunea mama ca si-ar dori sa fie Dumnezeu, sa faca o minune si tot cosmarul asta sa se termine. Si cat de tare mi-as dori si eu lucrul asta, cat de tare as vrea sa intre acum pe usa si sa imi spuna ca ma iarta, ca ma iubeste mult si ca nu ar putea sa traiasca fara mine, chiar daca am fost o nemernica si i-am provocat scarba! Sa ma ia in brate si sa nu imi mai dea drumul pana dimineata, sa imi spuna ca l-a durut tare totul, dar ca vrea sa continuam relatia noastra, sa plecam din tara asta si sa realizam toate planurile.
Mi-au mai ramas doar 6 zile, din pacate... 6 zile in care sa demonstrez ca ma pot schimba, ca sunt omul dinainte. Dar e atat de greu... pentru ca nu mai are incredere in mine si mi se pare atat de scurt timpul asta.
Maine sper totusi sa tina cont de primul pas facut. Si cat de departe imi par toate. Off!
Ajuta-ma, iubire! Ajuta-ne sa fim iar doi!
Nu vreau sa vad viata fara tine!

Depresie de primăvară?

Ne-am strâns, ne-am adunat și am format cupluri. Două. Urlă pisica, știu sigur că nu e o exprimare corectă, dar sigur nu face ca o pisică normală. Are și ea niște nevoi. Și cu odată cu manifestarea nevoilor ei, eu îmi arpind o țigară, urlând, de asemenea, un mare ȘIT. Dar ea nu tace... Am inceput să bem, să înghesuim garsoniera în fum de țigară și râsete. Pe la miezul nopții am adormit. Sau mai mult am vrut să cred că pot face asta. M-am trezit pe la șase, asta după ce mă mai trezisem de vreo douăzeci de ori. Am aprins televizorul. Pe la 7 m-am apucat de facut cafea si sandwich-uri. S-a trezit și el și la opt jumate a pornit-o spre muncă. Mă simțeam oarecum mahmură și nici nu mă gândeam că voi adormi în curând. La universitate am văzut o carte care mi-a plăcut extrem- Invitație la vals. Nu am mai apucat să întreb cât costă pentru că a și ajuns 69 în stație. Și, într-un final, iată-mă din nou acasă. Între timp, de la vreme, m-a apucat o mică depresie. Mi-am luat o pungă cu floricele și m-am pus la un film... Last night se numește. Și mi-am pus apoi zeci de întrebări... Oare atunci când omul înșală, se gândește cât de îngrozitor ar fi să afle că este înșelat?

Suflet fara chei

Se trezeste in fiecare dimineata cat mai tarziu posibil. Si-ar dori sa prinda primele ore ale diminetii, insa e atrasa foarte tare de ceea ce viseaza. In dimineata asta a visat ca era la mare cu cineva inalt din trecut. Ceea ce era ciudat e ca se intelegeau la fel de bine ca la inceput. Ea ii spunea ca nu s-a simtit niciodata atat de bine la mare cu cineva. Si ceea e era oarecum ciudat e ca se simtea normal, se simtea libera, binedispusa. Si era vara. Asta explica multe. Vara pana si oamenii prind viata!

Ea se simte lipsita de viata, dar in adancul sufletului ei se simte atat de libera. Sta sa iasa sufletul din ea, dar intampina o piedica. Totusi mai exista ceva ce inca nu intelege: de ce nu mai traieste cu atata intensitate cum traia odata? Sa fi trecut vremurile alea? Mi-as dori foarte mult sa ajut aceasta persoana sa scape de tot ceea ce nu o lasa sa fie ea.

Nu vrea nimeni sa ii elibereze sufletul? Eee, poate cand o veni primavara se va intoarce si ea.

Unu- invatam sa numaram

In curand 11 septembrie... 1 an de viata in doi, un 1 de iubire. Unele lucruri s-au spulberat pe 11 septembrie, altele se consolideaza.
Anul trecut, mai mult sau mai putin, pe vremea asta iti faceam ochi dulci, iti zambeam frumos si iti observam ochisorii albastri.
Am venit la tine... tii minte seara aia? iti plimbai degetele pe spatele meu, ma sarutai rusinos si imi pareai atat de inocent. Mai tarziu, chiar aproape de dimineata, m-au apucat frisoanele. Mi-ai imprumutat niste haine de-ale tale si te-ai dus sa imi faci un coldrex. Ai fost asa de dulce... si m-ai tinut in brate pana mi s-a facut cald.
Si acela a fost inceputul.
Te iubesc, azi mai mult ca oricand si imi este dor de tine, desi ai plecat de dimineata. Iub, nu imi doresc decat sa trecem impreuna cu bine peste toate, sa ne iubim si sa ne respectam zilnic si sa ma suporti cu toti piticii mei. :) Si ai grija, ca nu sunt Alba-ca-zapada, am mai multi de 7. :)
Te astept sa vii ca si cand numai dragostea noastra ar fi pe pamant. :*
La multi ani de iubire! Acum invatam sa numaram : 1!

Oamenii gresesc adeseori, unii par a se fi nascut pentru asta, altii o fac fara intentie, , altii... doar nu se gandesc la consecinte.
Unii oameni gresesc si doar pentru a avea mai multa libertate, desi.. vor plati putin timp pentru asta, poate putin mai mult.
De cateva luni s-au schimbat multe... doua job-uri, locuitul in doi, locuitul cu alte doua persoane. s-a pus problema vanzarii a ceva ce pastreaza multe amintiri si inceputul sau continuarea unei perioade mai putin buna.
Putine cuvinte, multe sentimente de regret, de dorinta, intr-un alt fel, o proasta exprimare si o persoana nemultumita, care sunt eu.
dar totusi, vorba aceea, se intampla lucruri care n-ar trebui sa se intample. as vrea doar sa treaca mai repede. Se poate? Am gandurile pline de griji, ma simt impovarata de treburile astea care nu se mai termina si inca ma intreb de ce pentru unii nu inseamna nimic cuvantul familie.
Ma simt dezamagita de multe persoane, persoane pe care le-am ajutat, persoane cu care am fost intelegatoare... gresesc doar! nu stiu sa recunoasca un ajutor. E trist!
Stau singura si astept sa vina cu o hotarare, sa imi spuna ca nu a fost nimic altceva decat o gluma si ca putem trece peste ea fara sa suferim schimbari M-am saturat pana si de schimbarea asta!
Ma simt ca intr-o drama... si am doar 21 ani. Vreau sa vina intunericul, sa treaca noaptea, apoi sa treaca ziua si sa tot dorm. Sa traiesc intr-o alta lume, poate una mai buna.
Ce bine ar fi sa fiu oar copil. As bate mingea toata ziua, asa cum fac copiii din fata blocului in care ma aflu.
Zac in pat si imi arunc ochii la fel si fel de filme, asteptand sa se intample si ceva frumos nu ma simt ok niciunde, nici acasa, nici aici... nicaieri. Nu mai am nici tigari, macar imi mai varsam tristetea pe un filtru si trageam cu sete din el, nu merge nici telecomanda, nu se spala singure nici vasele din chiuveta si nu e nimeni sa imi faca o cafea acum. te astept, stii! Doar vino mai repede, ma tem ca nu mai sunt in stare sa te astept...
M-am plictisit sa scriu, dar nu vad ce as putea sa fac, totusi...
See you next time...

obisnuit

Stateam pe facebook, stateam e cam mult spus... am intrat sa caut nush ce mondenitati ;) si am dat peste un om intitulat "Nopti de vama". Are niste poze de te apuca dorul de mare si de vama si mai mult, mai ales daca te leaga niste sentimente de ea.
Mi s-a facut iar dor de vara... si mereu fac la fel... cand e iarna plang vara pana vin, apoi ma plang de cald... si cand e vara spre toamna imi doresc sa vina iarna si sa ninga.
E cam greu si cu mine.
Si spuneam de tipul asta care a scris "Nopti de vama", ba nu... am uitat sa specific si asta... mi se pare ceva frumos si oarecum spectaculos sa scrii o carte, sa pictezi un tablou, sa ai un talent... eu nu cred ca am vreunul. :))
Si da, tot sunt geloasa pe ea ca putea sa picteze, chiar daca nu ti-am spus. Ma bucur macar ca te acompaniez la karaoke :)
Stiu ca esti nervos ca ia bataie Dinamo, dar ce sa faci? Tot niste caini raman !:D Poate te controlezi totusi si nu iti pica piticii pe mine. Imi doresc sa imi gasesc ceva de munca si sa avem bani si sa plecam in delta macar o saptamana, chiar si amandoi.

Te iubesc, Alexutz!